MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
TEZAURE MONETARE
Numismatica este ştiinţa auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile monetare, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt confecţionate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulaţia monetară, evolu

Expoziţia Tezaure monetare prezintă descoperirile făcute de-a lungul timpului în judeţul Teleorman. Numărul acestora este însemnat, fiind cunoscute 72 de tezaure monetare ce însumează 10.000 de monede şi mai mult de 600 de monede descoperite izolat. Dintre acestea doar o parte se găsesc în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman, multe fiind expuse aici, mai precis 24 de tezaure (cu aproape 3000 de monede) şi 28 de monede descoperite izolat. Din punct de vedere cronologic, expoziţia cuprinde tezaure şi monede ce datează din antichitate, din sec. IV î.Hr. şi până în epoca medievală târzie, la sfârşitul sec. XVIII, începutul sec. XIX.

În prima vitrină sunt prezentate cele mai vechi monede, respectiv cele greceşti din sec. IV î.Hr., urmate de altele din sec. II-I î.Hr. şi monedele locale, geto-dacice. Pot vi văzute drahme de la Alexandru cel Mare (Alexandru Macedon), tetradrahme emise la Dirrachium şi în Thasos, precum şi cele de tip Macedonia Prima. Un tezaur descoperit la Frăsinet este compus din tetradrahme Macedonia Prima şi Thasos. Într-un alt tezaur, descoperit la Videle, pe lângă aceste tipuri de monede apar şi imitaţii de pe drahme emise de Filip III, precum şi monede locale, geto-dacice, numite de tip Vârteju. Tetradrahmele Alexandru cel Mare şi Filip II, respectiv III, au constitui modele pentru monetăria locală. Cu timpul, de la simpla lor imitare s-a trecut la o schematizare şi abstractizare a reprezentărilor de pe monede. Tezaurul de la Schitu Poienari este compus din astfel de monede geto-dacice. Este expus şi vasul în care au fost descoperite.

În vitrinele 2 şi 3 sunt expuse de tezaurele romane republicane de la: Târnava, Siliştea-Videle, Licuriciu, Nicolae Bălcescu, Orbeasca de Sus, Poroschia. Tezaurul de Poroschia, cu 552 de monede este cel mai mare dintre ele. Cuprinde inclusiv imitaţii locale, getice, dar şi monede cu erori de batere (cu una dintre feţe - aversul - dublat).

Mai rare sunt monedele şi tezaurele romane imperiale, aşa cum sunt cele expuse în vitrina 4. Cea mai mare parte a judeţului se afla în afara graniţelor Imperiului Roman, fapt ce poate explica această prezenţă slabă. Monedele romane imperiale se eşalonează pe perioada sec. I-IV d.Hr. Sunt prezentate trei tezaure provenite din zona Alexandriei, două de argint şi unul de bronz. De remarcat chipul lui Traian de pe una dintre monede şi legenda în care se regăsesc înscrise litere DAC, însemnând „DACICUS”, învingătorul dacilor.

Foarte rare sunt monedele bizantine. Nu este cunoscut nici u tezaur din această perioadă. Explicaţia ar fia aceea că aceste teritorii nord-dunărene nu se găseau sub influenţa Imperiului Bizantin, spre deosebire de Dobrogea, de exemplu. Monedele bizantine prezentate se înscriu din perioada timpurie până în cea târzie a imperiului, respectiv în sec. VI-XI d.Hr.

Evul Mediu cunoaşte o intensă circulaţie monetară, dovadă fiind tezaurele descoperite şi aflate în vitrinele următoare.

Astfel, în vitrina 5, se găsesc câteva asemenea tezaure. În tezaurul de la Scrioaştea, datat în sec. XIV, este întâlnită prima emisiune monetară din Ţara Românească, respectiv moneda emisă de Vladislav I sau Vlaicu Vodă. Alte emisiuni aparţin ţarilor bulgari Ivan Alexandru şi fiului lui Mihail, respectiv lui Sracimir. Un tezaur cu o componenţă asemănătoare dar cu un număr mult mai mare de monede, cca. 3100, descoperit la Balta Sărată, urmează a fi expus în viitor. La Ulmeni a fost descoperit un tezaur cu aproape 2000 de monede (din care sunt expuse aici aproximativ 700), bătute în Lituania, Polonia, Elveţia, Germania, Transilvani şi Ungaria şi care a fost îngropat pe la sfârâitul sec. XVII. Componenţa lui arată faptul că zona era intens circulată, străbătută de adevărate rute comerciale precum Drumul Oii, Drumul Sării, Drumul Untului.

În vitrinele 6 şi 7 se pot vedea alte tezaure şi monede izolate din Evul Mediu. Pot fi amintite: o monedă de aur bătută de Spania pentru Ţările de Jos, în timpul ocupaţiei acestora, un tezaur monetar cu monede din Spania şi Ţările de Jos, descoperit la Slăveşti, cu monedele spaniole bătute în Mexic, colonie a Spaniei la acea vreme. Tezaurul de la Drăgăneşti Vlaşca cu monede emise în Lituania, Polonia, Prusia şi Ungaria are o componenţă asemănătoare cu cel de la Ulmeni.

În perioada sec. XVII-XVIII sunt cunoscute tezaure monetare mixte, compuse din monete occidentale şi otomane. De acest fel sunt cele patru tezaure, etalate aici şi în următoarea vitrină, descoperite la: Vedea, Ştorobăneasa, Frăsinet şi Drăgăneşti Vlaşca.

În cea de-a 8-a vitrină se găsesc alte patru tezaure dintre care trei mixte, toate datate în a doua jumătate a sec. XVIII. Ele sunt compuse din emisiuni ale Imperiilor Spaniol, Austriac Romano-German şi Otoman şi provin de la Alexandria, Olteni, Siliştea şi Blejeşti.

Galerie foto