MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
COLECTIVIZARE IN TELEORMAN (1949-1962)
REZISTENTA SI ACCEPTARE FORTATA
Expoziţia permanentă Colectivizare în judeţul Teleorman (1949-1962)

Expoziţia permanentă Colectivizare în judeţul Teleorman (1949-1962). Rezistenţă şi acceptare forţată este realizată în două săli.

Prima sală este dedicată politicii oficiale duse de guvernului comunist privind transformarea socialistă a agriculturii. Materialul este desfăşurat cronologic, de la debutul colectivizării, odată cu Plenara C.C. a P.M.R. din 3/5 martie 1949, până la finalizarea acesteia, declarată de Gheorghe Gheorghiu - Dej în 1962 şi redată prin extrase ale ziarului Scânteia, oficiosul de presă al Partidului Muncitoresc Român. Tot acest proces este urmărit pe baza documentelor de arhivă din localităţile teleormănene selectate, urmărind diferite probleme: sistemul cotelor agricole, chiaburii, înfiinţarea întovărăşirilor şi a G.A.C.-ului. Alături de aceste acte oficiale se găsesc inserate fotografii din colecţii particulare, care relevă adevărata realitate şi provin din localităţile: Dobroteşti, Siliştea Gumeşti, Siliştea de Videle şi Slobozia Mândra.

Prima secvenţă redă o „Gazetă de perete”, inovaţie a politicii comuniste în satele româneşti, prin care s-a încercat introducerea luptei de clasă şi distrugerea valorilor patriarhale. Materialele sunt extrase din revistele: Scaiul şi Urzica, ultima de factură comunistă. Ele au reuşit să creeze imaginea chiaburului, echivalentul ţăranului înstărit, în care se însumau toate defectele umane.

Atmosfera primei săli reconstituie scena unei adunări de epocă unde se strângeau viitorii membrii ai gospodăriilor agricole colective. La masa oficială luau loc autorităţile locale, împreună cu secretarul de partid şi comitetul de iniţiativă. Ei prezentau beneficiile aduse de comasarea pământului, de mecanizarea agriculturii şi de munca planificată, urmând ca cei din public, ţăranii, să semneze „de bună voie” cererile de intrare în G.A.C..

A doua sală, cea a realităţii, este dedicată suferinţei ţăranilor care s-au opus procesului colectivizării forţate. Documentele oficiale provin din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iar cele neoficiale sunt mărturii ale supravieţuitorilor sistemului concentraţionar. Sunt abordate revoltele din localităţile Siliştea de Videle, Siliştea Gumeşti şi Dobroteşti, din timpul instituirii cotelor agricole şi a încheierii colectivizării agriculturii.

Sistemul concentraţionar este redat prin harta închisorilor unde au fost duşi ţăranii care s-au opus colectivizării şi politicii comuniste, prin mărturiile din timpul interogatoriilor şi a detenţiei de la Canal.

În antiteză se află o altfel de gazetă, unde sunt adunate manifestele anticomuniste, alături de poezia lui Ragu Gyr, Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, odă luptei ţăranului român pentru libertate.

Galerie foto