MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
Omul, plantele si animalele in preistorie

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Teleorman, organizează expoziția „Omul, plantele și animalele în preistorie”. Deschiderea va avea loc vineri, 4 august 2017, ora 11.00, în Sala „Auditorium” a Muzeului Județean Teleorman.

Expoziția „Omul, plantele și animalele în preistorie” prezintă o incursiune inedită în lumea vegetală și cea animală transformate de ființa umană. Sunt expuse descoperiri arheologice făcute pe teritoriul județului Teleorman din paleolitic până în eneolitic, dintr-un interval cronologic cuprins aproximativ între 30000 și 3900 î.Hr.

Încă din paleolitic, omul a trebuit să facă față atât condițiilor climatice vitrege cât și faunei sălbatice, care i-a asigurat însă hrană și materii prime pentru haine, unelte și arme. Din situl de la Ciuperceni provin nuclee și așchii de silex rezultate din prelucrarea acestuia. Începând cu mezoliticul s-au schimbat clima și vegetația, comunitățile umane evoluând într-un alt peisaj, acela al pădurilor. Cultura materială s-a transformat profund odată cu răspândirea arcului ca armă de vânătoare. Acesta a „supraviețuit” și în neolitic. Sunt expuse nuclee de mici dimensiuni și lamele de silex din siturile de la Ciuperceni-Poiana și Măgura Buduiasca. Unele dintre ele au putut fi folosite drept armături de săgeată. Din eneolitic, din așezarea de la Vitănești Măgurice, sunt expuse vârfuri de săgeată bifaciale, folosite la vânătoarea animalelor de talie mare. De la acestea erau utilizate și alte produse precum oasele, coarnele ori dinții. Sunt expuse coarne de cerb, atât ca materie primă cât și aflate în diferite stadii de prelucrare, colți de mistreț sau produse din os de bour.

Din neolitic, populația umană a început să-și bazeze supraviețuirea pe cultivarea plantelor și creșterea animalelor, prin urmare a trebuit să-și extindă interacțiunea cu lumea animală și cea vegetală. Apar rogojini ale căror amprente s-au păstrat pe fundurile unor vase ceramice, așa cum se poate observa pe fragmentele ceramice de la Măgura Buduiasca. Începe să se schimbe peisajul odată cu adoptarea topoarelor cu lamă de piatră șlefuită sau cioplită, a amenajărilor agricole și a construirii de locuințe stabile. O componentă majoră a activităților casnice a fost prelucrarea fibrelor vegetale și animale. S-au păstrat atât unelte cum ar fi diverse ace cât și greutăți de la războaiele de țesut, prezente în număr mare în așezările gumelnițene de tip tell de la Vitănești Măgurice și Ciolăneștii din Deal Măgura Țui. Activitățile de cultivare și de procesare a cerealelor au lăsat numeroase urme. S-a descoperit un număr extrem mare de lame de seceră confecționate din silex, râșnițe de piatră cât și vase ceramice. Pescuitul este atestat atât prin resturile osoase cât și prin acele din cupru și greutățile din lut pentru plase.

Interacțiunea dintre oameni, animale și plante a cuprins și manifestări ce țin de viața spirituală. Aceasta se întrevede în descoperirile de statuete antropomorfe sau zoomorfe lucrate din os, corn sau lut.

Expoziția „Omul, plantele și animalele în preistorie” va putea fi vizitată până la data de 22 septembrie a.c.

2017

ARHIVA
EXPOZITII TEMPORARE