MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
Podoabele din tezaurul de la Branceni
Tezaurul de la Brânceni a intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman în anul 1966

Tezaurul de la Brânceni a intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman în anul 1966. A fost descoperit întâmplător în comuna Brânceni şi se compune dintr-un lot de 105 monede de argint şi 7 piese de podoabă. Monedele sunt emisiuni din Polonia, Lituania, Riga, Danzig, Prusia, Silezia, Saxonia, Emden, Ungaria şi Imperiul Otoman, care cronologic acoperă o perioadă de peste un secol şi jumătate, din ultimul deceniu al sec. al XV-lea până la începutul celei de-a doua jumătăţi a sec. al XVII-lea.

El ar fi putut fi îngropat între anii 1637-1657, dar mai probabil spre sfârşitul intervalului, când ultimii ani ai domniei lui Matei Basarab şi primii din domnia lui Constantin Şerban au fost tulburaţi de împrejurări politice nesigure, determinate de răscoala seimenilor (1653-1655).

Podoabele din tezaurul de la Brânceni, deşi puţin numeroase, reprezintă două categorii tipologice, accesoriile vestimentare (trei ace de văl şi un nasture) şi bijuteriile (doi cercei şi un inel-verigă ).

Acele de văl sunt confecţionate din argint aurit realizat prin sudarea a două emisfere pe o linie marcată cu un fir sau mai multe de filigran. La cele trei piese emisfera inferioară este nedecorată, în timp ce toată decoraţia a fost restrânsă pe emisfera superioară. Motivul principal, este alcătuit din câte patru cercuri concentrice lucrate din fire de sârmă în filigran în centrul cărora, cu patru gheare subţiri, era fixată câte o piatră semipreţioasă. Mici globule metalice, prinse în câte un manşon de sârmă foarte subţire sunt aşezate pe cercurile exterioare ale fiecărui motiv. Polul superior este marcat prin repetarea, a şasea oară, a motivului cu cercuri concentrice în jurul unei pietre din cristal de rocă sau granat.

Nasturele este executat din argint aurit prin ştanţare, are formă sferică, în partea superioară având lipită, prin sudare, o mică emisferă nedecorată, terminată cu o globulă metalică. Corpul este decorat cu opt cercuri realizate din sârmă foarte subţire. În interiorul cercurilor sunt înscrise cruci tetralobate, iar între cercuri, datorită dispunerii lor tangente, s-au format patru romburi. Atât cercurile cât şi romburile sunt fin granulate. Punctele de intersectare a cercurilor şi centrul fiecărui romb sunt marcate cu câte o globulă ataşată cu un manşon din sârmă foarte subţire. Gaica de prindere lipseşte.

Cerceii sunt prelucraţi la rece dintr-o tablă de argint, în formă poliedrică. Fiecare cercel este constituit dintr-un număr de şase faţete romboidale şi opt faţete triunghiulare echilaterale cu aceleaşi dimensiuni. Toate laturile figurilor geometrice astfel desenate sunt conturate cu câte un fir de sârmă în filigran. În centrul fiecărui romb este prinsă prin sudare o montură emisferică, din sârmă fină, în formă de rozetă cu opt petale. În triunghiuri este montată câte o piramidă, formată din patru rânduri de granule mici suprapuse.

Inelul-verigă este lucrat din argint aurit. Are veriga absolut simplă, realizată dintr-o sârmă groasă, circulară în secţiune. Pe suprafaţă prezintă câteva mici degradări.

Prin însăşi compoziţia sa, tezaurul de podoabe de la Brânceni pune în primul rând problema atelierelor de origine a pieselor. Obiectele care fac parte din categoria accesoriilor vestimentare, acele de văl şi nasturele, privite prin analogiile oferite de alte descoperiri provin din ateliere transilvănene, în timp ce bijuteriile sunt cel mai probabil rezultate ale meşteşugului în ateliere locale.

 

EXPONATUL  LUNII
martie

ARHIVA