MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
Carul miniatural de bronz a fost descoperit întâmplător, într-un mormânt tumular, o movilă de pământ distrusă de lucrările agricole, pe raza localităţii Bujoru

Carul miniatural de bronz a fost descoperit întâmplător, într-un mormânt tumular, o movilă de pământ distrusă de lucrările agricole, pe raza localităţii Bujoru. Datorită distrugerilor, din scheletul uman nu a mai fost recuperat decât craniul şi câteva oase ale membrelor inferioare. S-a putut stabili faptul că cel înmormântat era un bărbat în vârstă de 30-35 ani, probabil un personaj important din ierarhia locală. Au fost recuperate şi alte piese ce constituiau inventarul funerar: un vas ceramic, aplice şi butoni de harnaşament, o figurină zoomorfă, fragmente de lanţ spiralic şi un fragment de cuţitaş. Cu excepţia cuţitaşului care a fost confecţionat din fier, toate celelalte piese metalice au fost realizate din bronz.

Carul aparţine primei epoci a fierului (Hallstatt), respectiv culturii arheologice numită Basarabi şi poate fi datat în secolul VIII î. Hr. Se înscrie în seria unor piese similare răspândite de-a lungul Dunării, din Serbia până în Europa Centrală şi până spre nordul continentului, în Danemarca. Aceste descoperiri sunt puse în legătură cu „cultul Soarelui” şi datează în perioada secolelor XIII-VIII î. Hr.

Roţile cu câte patru spiţe, aplicele cu sisteme de prindere în cruce, inciziile în formă de cruce solară erau destinate cultului astrului dătător de lumină şi căldură, adorat deopotrivă de agricultori şi păstori. Carul însuşi reprezenta Soarele, tras de păsările de apă, pe marele ocean. Lebăda era atributul zeului Soare-Apollo. Potrivit legendei, acesta se întorcea din călătoria anuală din ţinutul hiperboreenilor, călare pe o lebădă sau într-un car tras de lebede. Pe de-altă parte, pasărea, prin capacitatea sa de a se ridica în aer, era considerată un mesager care poate duce zeilor gândurile şi dorinţele oamenilor.

Carele de acest tip, prin imaginile lor cu valoare de simbol, erau destinate ceremoniilor sacre în cadrul cărora se venera apa şi Soarele, ca forţe generatoare ale vieţii, legate totodată de cultul fertilităţii prin care se asigura viaţa şi perpetuarea ei pe pământ în toate formele ei de manifestare.

Piesele ce compun depozitul descoperit la Bujoru sunt de o mare valoare artistică şi documentară. Ele sunt lucrate de un artist al modelării bronzului şi fierului care a transpus în nemurirea relativă a metalului gândirea şi cunoştinţele învăţaţilor şi înţelepţilor lumii preistorice europene.

Carul de la Bujoru
EXPONATUL  LUNII
martie

ARHIVA