MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
Catrinta

Catrința este o piesă de port popular femeiesc, cunoscută în zona Teleormanului sub numele de boscea sau zuvelcă (zăvelcă). Zuvelca se purta mai ales în zilele de lucru, iar bosceaua era o piesă de sărbătoare. Bosceaua este piesa care îmbracă corpul femeii de la talie în jos, fiind purtată pereche, peste cămașa cu poale, una în față, alta în spate, legate în talie cu șnururi împletite din lână, peste care se puneau bete.

Această piesă face parte din colecția de etnografie a muzeului nostru, subcolecția de port popular. Provine dintr-o donație făcută muzeului nostru în anul 2002 și datează din perioada 1901-1925.

Bosceaua este o piesă dreptunghiulară alcătuită dintr-o singură foaie de țesătură, cu lățimea de 40 cm și lungimea de 102 cm, fiind confecționată din bumbac și lână, în războiul de țesut, țesută în două ițe, cu alesături în porțiunile cu decor. Pe margini acest gen de piese sunt festonate manual, ca și piesa de față. Ceea ce dă reprezentativitate acestei piese este decorul, care este prezent pe întreaga suprafață sub formă de vărgi precum și sub forma unor registre decorative cu motive florale stilizate. La poale un grup compact de motive decorative formează pragul, care este destul de lat, și este compus din motivele numite „pomul vieții” și „floare cu vrej”. Aceste ornamente florale sunt de tip mai nou și se află în alternanță cu geometricul cu care se întrepătrunde. La piesele mai vechi și mai ales la cele bătrânești, decorul constă doar într-un prag îngust de motive geometrice, care cu timpul evoluează, în sensul că devine din ce în ce mai lat și întreaga suprafață a piesei este decorată cu alte registre înguste.

Pomul vieții reprezentat integral în ornamentul acestei piese, face parte din grupul de motive al copacului, motiv des întâlnit în arta populară românească, motiv aureolat de legende și simboluri în gândirea populară. El trăiește ca orice ființă și e posesorul unor spirite bune sau al unor forțe malefice. Motivul „pomul vieții” este simbol al rodniciei sau adăpost al diavolului (socotit astfel, se explică de ce Sf. Ilie trăznește copaci). Acest simbol ia diverse înfățișări în ritualul obiceiurilor țărănești precum și în reprezentările artistice de pe obiectele de lemn, ceramică, textile.

Culorile folosite la confecționarea acestei boscele sunt roșul la fond, apoi decorul este dat de alb, verde închis și deschis, galben, bleumarin, portocaliu, roșu, grena. Acestea au fost obținute pe cale naturală din sucurile conținute de frunzele, florile, fructele, tulpinile sau rădăcinile unor plante, care prin metode simple se fixează pe fibrele textile.

Piesa prezentată este foarte importantă pentru muzeul nostru deoarece nu avem în colecția de etnografie decât două boscele decorate cu motivul „pomul vieții”.

 

EXPONATUL  LUNII
februarie

ARHIVA