MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
Bacnota de 10 bani

Pentru perioada 4-29 decembrie 2017, Muzeul Județean Teleorman propune publicului vizitator o piesă numismatică: bancnota de 10 bani emisă la începutul anului 1917 de Ministerul de Finanțe al României. Această bancnotă este recunoscută ca cea mai mică din lume, potrivit World Records Academy - Cartea Recordurilor, măsurând 33 x 44 mm, aproape cât un timbru. Totodată este și bancnota cu cea mai mică valoare nominală emisă vreodată în România. Tipărită pe hârtie albă, bancnota a fost concepută de desenatorul Horațiu Sava Dimitriu.

Bancnota de 10 bani din 1917 a înlocuit moneda de 10 bani care circulase anterior pe teritoriul României, începând cu anul 1867, bătută prin comandă în Anglia. Pe lângă aceasta, Ministerul de Finanțe emitea și bancnotele de 25 și 50 de bani.

Înlocuirea monedei de 10 bani cu bancnota cu aceeași valoare s-a efectuat chiar la începutul anului 1917, când România nu mai deținea ca teritoriu decât Moldova, restul țării fiind ocupat de trupele germane și bulgare.

La sfârșitul anului 1916, Administrația Militară Germană (AMG) se instala în Bucureștiul evacuat de autoritățile române. În același an, reprezentanții Puterilor Centrale hotărau, la Berlin, tipărirea unor bani de hârtie pentru teritoriul ocupat al României. Ca instituție emitentă a fost desemnată Banca Generală Română (BGR), o bancă cu capital german înființată în anul 1895. Banii BGR au fost tipăriți la Berlin și aveau valorile nominale de 25 și 50 bani, 1, 5, 20, 100 și 1.000 lei. Circulația leilor emiși de Ministerul de Finanțe instalat la Iași, nu a fost interzisă, dar AMG a impus un curs mai scăzut față de cel al leului BGR. Dificultățile de calcul născute din existența a două cursuri diferite pentru cele două tipuri de lei au determinat AMG să egalizeze cursurile. În același timp însă, AMG a ordonat armatei de ocupație să nu facă plăți către populația românească decât în lei BGR.

Înlocuirea din 1917 a monedelor cu bancnote este explicabilă pe de o parte din lipsa materiei prime cunoscându-se că nichelul, din care se băteau monedele după anul 1900, era un metal folosit în industria armamentului, iar pe de altă parte datorită nevoilor populației de monedă cu valoare mică. Tot din cauza eforturilor de război se pot explica și dimensiunile mici ale bancnotei, în modul acesta folosindu-se cerneală și hârtie puțină.

Cu o bancnotă de 10 bani un român din 1917 putea cumpăra aproximativ un sfert de kg de pâine.

EXPONATUL  LUNII
decembrie

ARHIVA