MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
Între anii 2007-2009 cercetările arheologice făcute în situl arheologic Zimnicea „Câmpul Morţilor” au condus la descoperirea a 51 de morminte de incineraţie geto-dacice

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 1 aprilie 2015, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII APRILIE.

Pentru perioada 1- 30 aprilie 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o serie de obiecte deosebite aflate în patrimoniul instituţiei, obiecte reunite sub denumirea „Trusa de magie” geto-dacică.

Între anii 2007-2009 cercetările arheologice făcute în situl arheologic Zimnicea „Câmpul Morţilor” au condus la descoperirea a 51 de morminte de incineraţie geto-dacice.

Complexul 26, cercetat în anul 2008, a fost format dintr-un set de obiecte miniaturale ce face parte din seria „truselor de magie”. A fost descoperit la adâncimea de – 0,32 cm şi cuprinde 28 de piese făcute din lut, piatră, cochilie şi os. Din lut au fost realizate două discuri şi un jeton de formă dreptunghiulară, toate trei decorate cu incizii, cinci vase miniaturale (două întregi, unul întregibil şi restul doar fragmente), o „zornăitoare”, două obiecte tronconice, şase obiecte de formă ovală şi elipsoidală, o figurină antropomorfă, patru mărgele de lut perforate, un obiect de formă unghiulară şi unul de formă sferică. La acestea se mai adaugă un astragal de ovi-caprină, o cute de piatră, o pietricică albă, sferică uşor aplatizată şi o cochilie de melc marin – Murex.

Piesele descoperite erau grupate şi chiar suprapuse, fapt ce sugerează că iniţial au fost puse într-un săculeţ din material textil ori din piele.

„Trusa de magie” face parte din necropola getică de la Zimnicea datată între secolele IV – II î. Chr. şi este integrată mediului funerar respectiv, fiind utilizată ca element funerar. În aceeaşi necropolă au mai fost descoperite de-a lungul întregii perioade de cercetare cinci seturi cu obiecte miniaturale şi alte şapte morminte cu piese miniaturale.

Pe teritoriul României seturi de piese miniaturale s-au mai găsit la Cetăţeni, Budureasca, Dorobanţu., Descoperirile de acest fel sunt mai numeroase la sud de Dunăre, evidenţiindu-se cele de la Asenovgrad, Bugeac, Ciucurova, Drumevo, Dunavăţul de Sus, Duvanli, Enisala, Jankovo, Kabile, Kjolmen, Koprinka, Kralovo, Oriahovo, Pajduško, Pomorie.

În privinţa funcţionalităţii pe care aceste obiecte ar fi avut-o în epocă, s-a considerat că sunt jucării ori instrumente ale unui cult popular cu valenţe tămăduitoare, practicat de diferite persoane care se ocupau cu magia. „Trusele” şi mai ales figurinele antropomorfe ar fi fost utilizate cu precădere în sfera magiei şi a vrăjitoriei servind săvârşirii unor practici magice destinate populaţiei obişnuite de rând.

Tradiţiilor rituale ce ar fi implicat utilizarea acestor obiecte de cult cu valenţe magice, apotropaice, în diverse împrejurări cotidiene, le-au fost atribuite rădăcini ce coboară până în eneolitic. Alteori, „truselor” le-au fost conferite funcţii magice şi religioase legate de cultul unei aşa-numite Mari Zeiţe Mame, de cel al vegetaţiei, fertilităţii, al vieţii şi al morţii, conex cu renaşterea naturii.

Oricum, rămâne faptul că „trusele de magie” apar cu predilecţie în morminte de femei, fapt ce i-a determinat pe mulţi arheologi ce au studiat această temă să afirme că mormintele cu seturi de piese miniaturale ar fi aparţinut unor vrăjitoare, tămăduitoare, prezicătoare sau chiar preotese. Prezenţa „truselor” în inventarul funerar ar marca „profesiunea” avută de defunct în timpul vieţii sau exprimă necesitatea de a asigura celui mort o protecţie specială în lumea de dincolo.

"Trusa de magie" geto-dacica
EXPONATUL  LUNII
aprilie

ARHIVA