MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN
Zarul antic

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 1 aprilie 2014, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII APRILIE.

Pentru perioada 1- 30 aprilie 2014, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de Zarul antic

Zarul antic a fost descoperit pe şantierul arheologic de la „Cetate” Zimnicea în anul 1975, în nivelul cultural geto-dac. Are o formă de cub cu muchiile aproximativ egale. Unele feţe sunt uşor bombate, iar colţurile sunt rotunjite. Este confecţionat dintr-un lut foarte fin, uşor lustruit mai ales în zona colţurilor. Pe cinci dintre feţe sunt prezente puncte incizate, de la unu la cinci, acestea fiind poziţionate ca la zarurile moderne. În mod ciudat, semnul pentru cifra şase lipseşte, partea ce îi corespunde nu este însemnată şi nu poartă nici alt marcaj.

 

Primele zaruri au fost descoperite în Egipt, pe locul vechii capitale de la Teba şi au fost datate în jurul anului 1500 î. Chr. Pe teritoriul ţării noastre au parvenit pe linia tradiţiei greco-romane.

Cele mai vechi referinţe se găsesc în operele lui Homer. Pictarea pe vasele ceramice a celor doi eroi din Iliada: Ahile şi Aiax jucând zaruri era o temă frecvent folosită în perioada sec. VI – V î. Chr.

Grecii foloseau trei sau patru zaruri, pe când romanii doar două. Toate erau amestecate într-un vas şi apoi aruncate de la o anumită înălţime. Înaintea lor se foloseau astragale de la ovicaprine sau bovine. În antichitate aruncarea a doi de şase se numea : aruncarea Afroditei.

În lumea romană, teoretic, toate jocurile erau interzise cu excepţia celor jucate la circ sau la curse. Totuşi, se jucau zaruri peste tot: la băi, în circuri, în taverne, sau în forum. Treptat, jocurile au devenit o aşa de mare problemă încât au fost restricţionate de conducerea romană. Se făcea o excepţie notabilă de sărbătoarea Saturnaliilor când erau permise alături de alte manifestări. Cu toate acestea, chiar şi împăraţii romani le practicau, sfidând legile.

Din lumea romană, zarurile au trecut şi la populaţiile vecine, cum ar fi goţii. Exemplare din spaţiul lor cultural au fost descoperite şi pe teritoriul României.

În lumea romană se jucau următoarele jocuri cu zaruri: tesserae – joc cu zaruri ce aveau doar patru feţe, agitate într-un vas, tabula (Alea) - strămoşul jocului de table, duodecim scripta (12 linii) – se juca pe o tablă cu zaruri aruncate dintr-o cupă de lemn sau din ceramică.

Amintim şi alte jocuri care, deşi nu se jucau cu zaruri, au fost larg folosite în lumea romană: arşice – era unul dintre cele mai populare jocuri, existent şi la greci, latrunculi – asemănător şahului modern, calculi – se desfăşura pe o placă asemănătoare cu cea de latrunculi, se juca cu pietre albe şi negre şi felix sex ori terni lapilli dar care nu se ştie cum se jucau.

 

EXPONATUL  LUNII
APRILIE

ARHIVA